Despre PNL

PNL este cel mai tanar vechi partid din Romania. Este cel mai vechi prin traditie si istorie. Este cel mai tanar prin viziune si pragmatism.

infiintat in 1875, PNL este partidul istoric, care a facut istorie. in urma cu 150 de ani, PNL moderniza pentru prima data Romania. Marile proiecte ale Romaniei moderne au fost infaptuite de liberali. Astazi, in 2008, PNL este principala forta a celei de-a doua modernizari a Romaniei.

PNL este partidul integrarii europene si al viitorului. in 2007 guvernul condus de un premier liberal a dus Romania in Uniunea Europeana. Acum, liberalii privesc spre viitor si isi propun transformarea Romaniei in cea de-a 7-a putere economica a Europei.

PNL este singurul partid autentic de dreapta si singurul reprezentant al liberalismului in Romania. A fi de dreapta inseamna a fi o persoana libera, cu initiativa si aspiratii. A fi de dreapta inseamna a fi liberal.

PNL este partidul prosperitatii si progresului. in timp ce stanga gestioneaza esecul, dreapta cauta progresul. Ca partid al prosperitatii, PNL isi propune sa ofere o viata mai buna romanilor.

PNL este partidul clasei de mijloc si al oamenilor dinamici, dar si partidul care stie sa respecte si sa rasplateasca meritele si munca de-o viata a pensionarilor.

PNL este partidul drepturilor omului si libertatilor civile. Respectul pentru drepturile fundamentale ale individului este principiul fundamental al liberalilor. O societate libera si prospera garanteaza individului libertatea si sansa de a-si pune in valoare calitatile, de a-si urmari aspiratiile si de a-i fi recunoscute meritele.

ISTORIC PARTID

Liberalii si Cuza Voda

Unirea Principatelor Române marca în viata politica româneasca un moment crucial, anume trecerea de la forma de guvernare absolutista la aceea constitutionala, în care puterea se exercita în numele reprezentantilor alesi ai natiunii. Principiul ca unica sursa a puterii era poporul însusi, chiar daca cei chemati sa-i desemneze, deputatii, erau o infima minoritate, marca o ruptura hotarâta atât cu trecutul medieval, în care guvernarea era considerata un apanaj al unor privilegiati, cât si cu ingerintele straine în afacerile publice. Desi nu în limite mai largi trasate Adunarilor ad-hoc, Conventia punea temeiurile principiale ale unei guvernari bazate pe separarea puterilor statului, pluralism politic, libertati individuale si asociative, inclusiv în domeniul presei, exprimarea ideilor în toate domeniile creatiei, etc.

Liberalismul epocii Revolutiei de la 1848

Liberalismul este în primul rând o doctrina, o doctrina destul de veche care se sprijina în fond pe liberul arbitru si care, cum sublinia Hayek, este singura garanta a unui comportament politic coerent. Este totodata drept ca termenul de libertate este foarte greu de definit. Auls Gellus – cunoscutul gramatician roman – spunea despre libertate: “Toata lumea vorbeste despre ea, însa nimeni nu stie despre ce e vorba”. Si cu toate acestea, conceptul de libertate a devenit esential; el ocupa, scria Toqueville, în lumea politica ca si atmosfera în lumea fizica.

Liberalii radicali

Dupa abdicarea silita a lui Cuza din 11 februarie 1866, radicalii lui Ion C. Bratianu si moderatii lui Ion Ghica, precum si o parte a conservatorilor se dedica unei febrile activitati de faurire a unui regim politic monarhic-constitutional. Decizia fortelor liberal-conservatoare fusese una îndrazneata dar si riscanta, caci intentia lor contrazicea interesele nu numai ale Portii, ci si ale celor mai multe Puteri Garante. Caci acestea nu consimtisera unitatea statului decât în timpul domniei lui Cuza.

Constituirea Partidului National Liberal

La 18 noiembrie 1868 aparea pe scena politica un guvern de centru, alcatuit din liberali moderati si conservatori moderati. Presedintele de Consiliu, Dimitrie Ghica, detinea Externele si Lucarile Publice; Mihail Kogalniceanu, Internele; A.G. Golescu, Finantele; V. Boerescu, Justitia; Alexandru Cretescu, Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice; colonelul Alexandru Duca, Ministerul de Razboi. Axa guvernului o constituiau conservatorul moderat D. Ghica si liberalul moderat M. Kogalniceanu, ambii fiind meniti sa linisteasca aprehensiunile Puterilor Garante fata de o politica externa de întregire a suveranitatii statale.

Independenta nationala si modernizarea institutiilor romanesti

Daca ar fi sa ne conformam manierei lesne regasibila în dreptul mai tuturor demersurilor istoriografice cu “intitulatii cronologice”, atunci s-ar impune aproape de la sine sa începem capitolul de fata cu mentiunea ca anii 1876 si 1899 delimiteaza o perioada cu semnificatii aparte în istoria Partidului National Liberal. La rigoare, însa, respectiva mentiune ar putea suporta observatii din partea “cunoscatorilor de istorie”, nu neaparat dintre cei titrati în domeniu, ci chiar dintre cei tinând de mediul mai larg al atât de obisnuitilor, “la noi”, pasionati de “cea dintâi carte a natiei”.

1990 – „Reinventarea” liberalismului românesc

1990 este anul „reinventarii” liberalismului românesc. 1990 este atât momentul reînfiintarii Partidului National Liberal, cât si primul an în care valorile si ideile liberale au început sa-si faca din nou loc în mentalul colectiv. Reînfiintat la 15 ianuarie 1990 prin Decizia Civila nr. 4 a Tribunalului Municipiului Bucuresti, PNL era continuatorul Partidului National Liberal constituit în 1875, în conditiile în care grupuri liberale existau în Tarile Române înca dinainte de revolutiile de la 1848.

PNL – PARTID LIBERAL SI EUROPEAN

Liberalismul azi

Odata cu prabusirea cortinei de fier si caderea comunismului, sfârsitul secolului XX a marcat victoria democratiei liberale în fata totalitarismului comunist. Este o victorie de etapa, deoarece succesul revolutiei liberale si soarta liberalismului secolului XXI depind de raspunsurile ideologice si solutiile pragmatice la principalele provocari globale contemporane, precum si la problemele concrete ale statelor iesite din comunism, precum România.

Politica social a Partidului National Liberal

Echilibrul social

Pentru Partidul National Liberal sferele majore de interes ale politicii sociale includ economia, cultura, educatia, sanatatea, planificarea familiala, copiii, tineretul, vârstnicii, minoritatile etnice, categoriile defavorizate social.

Principiile liberalismului

Individ, libertate, societate

Individul uman are ca atribut fundamental si înnascut, independenta în raport cu vointa arbitrara a semenilor sai.

În absenta libertatii, nu exista societate. E limpede ca societatea apare acolo unde vointele umane libere se pun laolalta pentru a forma un spatiu pe care nici o vointa individuala nu îl poate nici controla, nici construi si care nu este un dat al naturii. Diversitatea, bogatia si fertilitatea societatilor umane sunt în mod esential consecinte ale libertatii individuale.