Blog
Zilele Castelului
Am sarbatorit zilele castelului alaturi de domnul senator Marius Nicoara si deputatul Horea Uioreanu si de presedintele PNL Bontida Ioan Herineanu cat si de viceprimarul Bontida Emil Carhati.
Domeniul de la Bon?ida a fost donat familiei Bánffy de c?tre regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387. Se b?nuie?te c? pe acest loc a existat o re?edin?? nobiliar? înc? din secolul XIV, iar construc?ia la castel a început în 1437, când baronul Banffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-?i ridica o cetate, ?i a fost finalizat? în 1543. Prima atestare documentare a castelului dateaz? îns? din secolul XVII, când, potrivit unui raport militar (1680), exista un sistem de fortifica?ii care înconjura conacul. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist ?i cel baroc.
Denes Bánffy (1638-1674), comite de D?bâca ?i Cluj ?i consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I a fost cel care a ini?iat construc?ia ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul arhitectului italian Agostino Serena. Aceast? prim? cl?dire a fost proiectat? ca un ansamblu fortificat, cu bastioane în cele 4 col?uri, un turn înalt la intrare ?i o gr?din? dispus? în sudul ansamblului.
Mo?tenitorul s?u, Denes Bánffy II a ini?iat recontruc?ia castelului, începând din 1745 în stil baroc austriac, dup? planurile arhitectului vienez Joseph Emmanuel Fischer von Erlach. În prim? faz? reconstruc?ia s-a concentrat asupra cur?ii de onoare din fa?a cl?dirii por?ii, inspirându-se din arhitectura baroc? vienez? au fost create noi cl?diri: manejul, grajdul, remiza ?i locuin?ele servitorilor. Tot el a dat o nou? form? castelului, sub forma a dou? aripi a?ezate în pozi?ia literei U. Acum va fi creat ?i parcul de egrement de pe malul Some?ului (proiectat de Johann Christian Erass), în acela?i stil baroc, cu alei, lac, statui ?i fântâni arteziene[1].
Urm?torul descendent Bánffy, József Bánffy, va demola în 1820 turnul de poart?, din materialul rezultat fiind ridicat? o moar? de ap?, pus? la dispozi?ia s?tenilor. Tot la dispozi?ia sa, în 1850 arhitectul Antal Kagerbauer a ridicat o nou? arip? a cl?dirii, perpendicular pe latura sudic? a incintei castelului, totodat? remodelând parcul prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, specific engleze?ti.
Tot în secolul XVII sculptorul Johann Nachtigall a transpus “Metamorfoza” de Ovidiu în grandioase statui de piatr? care decorau poarta.
În anul 1944, trupele germane i-au evacuat pe proprietari, pentru a folosi castelul ca spital militar. Imobilul a fost serios afectat la sfâr?itul celui de-al doilea r?zboi mondial, când trupele germane aflate în retragere, au atacat, jefuit ?i incendiat întreg ansamblul. A fost distrus întreg mobilierul, pinacoteca, bine-cunoscuta galerie de portrete ?i biblioteca. Baronul Nicolae (Miklós) Bánffy, proprietarul castelului la acel moment ?i ultimul proprietar al castelului, ini?iase o negociere a Ungariei cu România pentru ca ambele state s? schimbe tab?ra ?i s? întoarc? armele împotriva Germaniei, devastarea castelului se presupune a fi o ac?iune de vendet? a guvernului german la adresa baronului. O parte din statuile parcul baroc de odinioar? sunt p?strate la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca.
Clujul nu e mosia lui Alin Tise
Referitor la declaratiile domnului presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, in care pretinde ca domnia sa este indreptatit sa imparta fondurile judetului dupa bunul plac, am de facut urmatoarele precizari:
Consilierii judeteni ai PNL au avut in ultimele luni consultari cu primarii liberali de comune, in urma carora ne-a fost transmisa lista lor de prioritati. Unii dintre acestia au considerat ca au nevoie de bani pentru reparatia drumurilor, altii ne-au explicat ca sediile primariilor sunt improprii pentru munca administrativa. Nu in ultimul rand, primarii liberali, ca si restul primarilor din judet, au fost alesi in urma votului oamenilor, acordat pe un program care a cuprins o serie de promisiuni. Or, este total incorect si inadmisibil ca presedintele CJ Cluj sa le stabileasca acestora prioritatile. Primarii PNL Cluj nu sunt si nu vor fi marioneta unui sef de consiliu judetean care are impresia ca judetul Cluj este mosia sa.
Ca o paralela, as dori sa il intreb pe domnul Tise daca premierul Boc aloca fonduri judetului Cluj in urma unor pretinse consultari cu cetatenii sau in urma unor discutii cu cei ce reprezinta judetul, intrucat acestia cunosc cel mai bine nevoile locale si au fost alesi pentru a dezvolta o viziune de guvernare locala.
Nu in ultimul rand, domnul Tise ii acuza pe primarii care vor sa isi renoveze primariile ca ar cheltui bani publici in mod eronat. Ii amintesc, in acest context, domnului presedinte ca primul lucru pe care domnia sa l-a facut la instalarea in functie a fost modernizarea din temelii a biroului in care lucreaza, desi acesta era functional. Ii solicit pe aceasta cale domnului Alin Tise sa aduca la cunostinta opiniei publice sumele de bani cheltuite in acest sens si motivele pentru care a trebuit sa modifice un spatiu care putea fi folosit fara probleme.
Presedintele Consiliului Judetean conduce judetul intr-o maniera comunisto-securista
Consilierul judetean, Mihai Szeplecan a prezentat in cadrul conferintei de presa modul ‘comunisto-securist’ in care presedintele Consiliului Judetean intelege sa gestioneze fondurile si sa le atribuie necesitatilor judetului. Szeplecan atrage atentia asupra alocarii banilor din cota de 20% la dispozitia Consiliului Judetean, din impozitul pe venit si a sumelor defalcate pentru comunele conduse de primarii liberali netinand cont de prioritatile comunelor ci de interesele membrilor PD-L din comuna sau de cele ale unor firme ‘de casa’. ‘In cadrul consiliului judetean exista cutuma ca in functie de numarul de consilieri ai partidelor sa existe un procent de alocare a sumelor. In cazul PNL, grup ce are 7 consilieri judeteni, procentul este in jur de 19%’. Mi s-ar fi parut normal ca grupul PNL sa decida pentru echivalentul cuvenit. Domnul Tise a alocat acesti bani, in procent de 19% insa a impartit sumele dupa cum a dorit dansul’ a explicat consilierul liberal. Pentru a exemplifica situatia, Szeplecan a dat drept exemplu cazul comunei Tureni, unde primarul depusese solicitare de alocare bani pentru extindere primarie si constructie pasarela metalica, insa pentru sedinta din 31 august este propusa spre alocare o suma de 1 miliard de lei vechi pentru reconstructie drumuri comunale. ‘La fel, in comuna Taga au fost alocati bani pentru reabilitarea drumului Nasal -Taga, insa primarul facuse solicitare pentru constructia caminului cultural. Mi se pare destul de clar ca in cazul comunelor conduse de primari PNL s-au tinut cont de criterii dictate de urechi pd-liste din comuna sau de firmele de casa ale PD-L si nu de necesitatile reale ale comunelor’ a afirmat Szeplecan in incheiere.
Dabaca un pilon important in istoria Transilvaniei
Alaturi de senatorul Marius Nicoara si deputatul Horea Uioreanu am participat la manifestarile din comuna.Alaturi de cei doi am luat parte si la slujbele din bisricile ortodoxe si greco catolice din comuna.
La fel ca si la Baisoara evenimentul a fost politizat excesiv singura diferenta ca de data aceasta culorile erau rosii.
Un moment de istorie:
Târgul D?bâca apare men?ionat pentru prima oar? în 1064, fiind format pe atunci din cetatea D?bâca ?i o localitate format? lâng? ea. În 1164 este men?ionat comitatul D?bâca ?i comitele de D?bâca, Leustachius, care va deveni c?petenia ??rii în 1176. Într-un alt document, datat 1166, este men?ionat Wido, fiu al comitelui de Dobuca. Din perioada 1214-1219 exist? ?i primele men?ion?ri ale cet??ii D?bâca ca ?i re?edin?? a comitatului.
Primele cercet?ri ale cet??ii apar?in din 1837 lui K. Hodor, urmate in 1942 de sondajul arheologic al lui K. Crettier si apoi de o cercetare arheologic? amanuntit? ini?iat? in 1964 de c?tre echipa lui Constantin Daicoviciu. Cetatea are forma inelar? ?i era format? dintr-un num?r de patru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 m. Este a?ezat? pe teras? superioar? a V?ii Lonei si avea rolul de a men?ine controlul asupra drumului de transport al s?rii de la Sic la Poarta Mese?ului.
În lucrarea Gesta Hungarorum a cronicarului Anonymus, apare men?ionat ducatul lui Gelu ca întinzându-se de la Valea Some?ului pân? la Poarta Mese?ului. Cercet?rile arheologice nu putut au dovedi existen?a ducatului sau a unei popula?ii române?ti în zona cet??ii D?bâca. [8]
În 1068, la Chirale?, aproape de D?bâca, a avut loc lupta dintre regele Solomon al?turi de ducii Geisa ?i Ladislau împotriva pecenegilor condu?i de Osul ?i afla?i în retragere. Timp de o s?pt?mân? înaintea luptei Solomon ?i alia?ii s?i ?i-au ad?postit o?tirile la D?bâca (in urbem Dobuka), în a?teptarea apropierii du?manilor.
În 1279 regele Ladislau Cumanul al Ungariei va dona satele cet??ii D?bâca banului Micud de Severin, iar domeniul va r?mâne în proprietatea familiei acestuia. O alt? men?iune a satelor comunei avem din secolul XVIII, când acestea sunt incluse în domeniul Bon?ida al lui Gheorghe Bánffy, guvernator al Transilvaniei.
Garbaul petrece dupa 12 ani
Sambata au avut loc zilele comunei Garbau unde tanarul primar, Gheorghe Broaina dupa 12 ani timp in care nimeni nu s-a gandit la fii satului.Am participat impreuna cu domnul deputat Horea Uioreanu la aceasta actiune, unde a existat si un foc de arificii si o discoteca in aer liber dedicata tinerilor din comuna.
Baisoara zilele Minodorei
La evenimentul de la Baisoara au fost prezenti toti aghiotantii din structuri servili regimului portocaliu.De la consilieri judeteni la prefecti neperfecti, la sub prefecti si directorasi de un leu.
Impreuna cu doamna Mariana Pascu, presedinta organizatiei PNL Baisoara am asistat la o politizare fara precedent a unor zile a comunei care sincer sa fiu nu isi are rostul vara.
“Stamatian se comporta ca un tovaras”
Tineretul National Liberal Cluj (TNL) ii solicita prefectului de Cluj, Florin Stamatian, sa renunte la atitudinea de prim-secretar de partid, “tovaras al perioadei comuniste”. Cererea TNL vine ca urmare a solicitarii facute de prefectul de Cluj, Florin Stamatian, de modificare in regim de urgenta a Legii Institutiei Prefectului, drept o incercare aberanta de subordonare a actului administrativ directivelor de partid. Tinerii liberali considera ca Stamatian doreste sa reinvie privilegiile de care se bucurau in epoca de trista amintire prim-secretarii de partid si se pronunta impotriva numirii secretarilor din primariile judetului de catre prefect.
“Constatam cu regret ca reprezentantii PDL au interpretat gresit votul primit de la cetateni si incearca sa politizeze excesiv institutiile publice. Din pacate, in timp ce in judet situatia economica se inrautateste pe zi ce trece, iar tot mai multi clujeni raman fara locuri de munca, domnul Florin Stamatian, reprezentantul Guvernului in teritoriu, este preocupat sa concentreze in mana sa cat mai multa putere politica”, sustine liderul TNL Cluj Gavrila Iuga, citat de un comunicat remis redactiei. Liderul liberal ii cere prefectului sa spuna care sunt investitorii atrasi in Cluj de la investirea in functie si cate locuri de munca a creat “administratia portocalie a judetului”, precizand ca acestea sunt adevaratele teme de dezbatut la o intalnire intre sefii administratiei locale si parlamentari.
Reamintim ca sambata, la o intalnire cu parlamentarii de Cluj, prefectul Florin Stamatian le-a cerut sa modifice legea care reglementeaza activitatea institutiei prefectului in sensul largirii prerogativelor reprezentantului Guvernului in teritoriu.
City News
Fii satului la Luna
Sambata 8 august in comuna Luna au avutloc manifestarile dedicate locuitorilor din aceasta comuna.Cu aceasta ocazie impreuna cu presedintele PNL Campia Turzii, av.Lojigan Dorin, cu presedintele TNL Campia Turzii, Mircea Varga si cu presedintele PNL Luna, consilierul local Laurentiu Tor si cu vicepresedintele PNL Campia Turzii Eugen Muresan am participat la aceste manifestari pline de voie buna.
COMUNICAT DE PRESA
Consilierul judetean Mihai Szeplekan face un apel catre membrii Consiliului Local Turda ca in sedinta ce va avea loc in data de 11 august 2009 sa acorde un vot pozitiv in sensul pastrarii traditiei locale turdene.
Este vorba de asigurarea gratuita de catre Primarie a locatiei evenimentului Turda Fest, sarbatoare care s-a desfasurat in fiecare an in centrul istoric al municipiului Turda. Consilierul judetean face acest apel dupa ce in precedenta sedinta a forului local turdean, acest proiect organizat de Asociatia Turda Fest a fost blocat, desi se afla la a cincea editie si este organizat sub patronajul Altetei Sale Regale Printul Charles de Wales si a Altetei Sale Regale Principesa Margareta, precum si a ministrului Agriculturii si Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
Este de datoria noastra, a alesilor locali, sa sprijinim proiectele culturale ale comunitatilor si imi exprim speranta ca saptam? viitoare lucrurile vor intra in normal in aceasta privinta. Eu, de la nivel judetean, voi face tot ce imi sta in putinta pentru ca turdenii sa isi poata petrece cum se cuvine aceasta sarbatoare, a mai spus Mihai Szepekan.
Biroul de Presa al PNL Cluj
CJ arunca la cos 3 milioane de lei
Consilierul judetean PNL Mihai Szeplekan acuza Consiliul Judetean de practicarea unui sistem politic pentru acordarea de fonduri pentru reabilitarea drumulilor din judet. Este vorba de comuna Sanmartin, unde primarul Ioan Fartan, care a trecut de la PD-L la PNL la inceputul anului, nu mai primeste fondurile necesare pentru continuarea reabilitarii a 13 kilometri de drum. “In mandatul trecut, Marius Nicoara a acordat comunei suma de 30 de miliarde de lei vechi pentru refacerea unei portiuni de 13 kilometri din drumurile DJ161 C si E si astfel s-a realizat reciclarea drumului. Acum Primaria mai are nevoie de fonduri pentru turnarea stratului de uzura, in caz contrar drumul reciclat se va distruge si cele 30 de miliarde de lei vechi vor fi aruncate pe apa sambetei”, a explicat Mihai Szeplekan.
In fiecare an, consilierii judeteni trebuie sa voteze o lista cu drumurile din judet ce au nevoie de reparatii si o lista cu prioritati. In acest an, consilierul judetean sustine ca acest lucru nu s-a facut nici macar pana in luna august, desi, in mod normal, un astfel de proiect ar trebui votat in primele luni ale anului. “Consilierii judeteni nu stiu pe ce drumuri s-au dus fondurile judetului si nici unde se lucreaza si unde sunt probleme. Stratul de uzura de care este nevoie costa putin peste 10 miliarde de lei vechi”, a conchis acesta.
Alexandra Groza
City News
Loading ...