Archive for September, 2009
Zilele Castelului
Am sarbatorit zilele castelului alaturi de domnul senator Marius Nicoara si deputatul Horea Uioreanu si de presedintele PNL Bontida Ioan Herineanu cat si de viceprimarul Bontida Emil Carhati.
Domeniul de la Bon?ida a fost donat familiei Bánffy de c?tre regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387. Se b?nuie?te c? pe acest loc a existat o re?edin?? nobiliar? înc? din secolul XIV, iar construc?ia la castel a început în 1437, când baronul Banffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-?i ridica o cetate, ?i a fost finalizat? în 1543. Prima atestare documentare a castelului dateaz? îns? din secolul XVII, când, potrivit unui raport militar (1680), exista un sistem de fortifica?ii care înconjura conacul. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist ?i cel baroc.
Denes Bánffy (1638-1674), comite de D?bâca ?i Cluj ?i consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I a fost cel care a ini?iat construc?ia ansamblului la aceste dimensiuni, sub controlul arhitectului italian Agostino Serena. Aceast? prim? cl?dire a fost proiectat? ca un ansamblu fortificat, cu bastioane în cele 4 col?uri, un turn înalt la intrare ?i o gr?din? dispus? în sudul ansamblului.
Mo?tenitorul s?u, Denes Bánffy II a ini?iat recontruc?ia castelului, începând din 1745 în stil baroc austriac, dup? planurile arhitectului vienez Joseph Emmanuel Fischer von Erlach. În prim? faz? reconstruc?ia s-a concentrat asupra cur?ii de onoare din fa?a cl?dirii por?ii, inspirându-se din arhitectura baroc? vienez? au fost create noi cl?diri: manejul, grajdul, remiza ?i locuin?ele servitorilor. Tot el a dat o nou? form? castelului, sub forma a dou? aripi a?ezate în pozi?ia literei U. Acum va fi creat ?i parcul de egrement de pe malul Some?ului (proiectat de Johann Christian Erass), în acela?i stil baroc, cu alei, lac, statui ?i fântâni arteziene[1].
Urm?torul descendent Bánffy, József Bánffy, va demola în 1820 turnul de poart?, din materialul rezultat fiind ridicat? o moar? de ap?, pus? la dispozi?ia s?tenilor. Tot la dispozi?ia sa, în 1850 arhitectul Antal Kagerbauer a ridicat o nou? arip? a cl?dirii, perpendicular pe latura sudic? a incintei castelului, totodat? remodelând parcul prin redefinirea formelor sobre baroce cu altele mai libere, romantice, specific engleze?ti.
Tot în secolul XVII sculptorul Johann Nachtigall a transpus “Metamorfoza” de Ovidiu în grandioase statui de piatr? care decorau poarta.
În anul 1944, trupele germane i-au evacuat pe proprietari, pentru a folosi castelul ca spital militar. Imobilul a fost serios afectat la sfâr?itul celui de-al doilea r?zboi mondial, când trupele germane aflate în retragere, au atacat, jefuit ?i incendiat întreg ansamblul. A fost distrus întreg mobilierul, pinacoteca, bine-cunoscuta galerie de portrete ?i biblioteca. Baronul Nicolae (Miklós) Bánffy, proprietarul castelului la acel moment ?i ultimul proprietar al castelului, ini?iase o negociere a Ungariei cu România pentru ca ambele state s? schimbe tab?ra ?i s? întoarc? armele împotriva Germaniei, devastarea castelului se presupune a fi o ac?iune de vendet? a guvernului german la adresa baronului. O parte din statuile parcul baroc de odinioar? sunt p?strate la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca.
Clujul nu e mosia lui Alin Tise
Referitor la declaratiile domnului presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, in care pretinde ca domnia sa este indreptatit sa imparta fondurile judetului dupa bunul plac, am de facut urmatoarele precizari:
Consilierii judeteni ai PNL au avut in ultimele luni consultari cu primarii liberali de comune, in urma carora ne-a fost transmisa lista lor de prioritati. Unii dintre acestia au considerat ca au nevoie de bani pentru reparatia drumurilor, altii ne-au explicat ca sediile primariilor sunt improprii pentru munca administrativa. Nu in ultimul rand, primarii liberali, ca si restul primarilor din judet, au fost alesi in urma votului oamenilor, acordat pe un program care a cuprins o serie de promisiuni. Or, este total incorect si inadmisibil ca presedintele CJ Cluj sa le stabileasca acestora prioritatile. Primarii PNL Cluj nu sunt si nu vor fi marioneta unui sef de consiliu judetean care are impresia ca judetul Cluj este mosia sa.
Ca o paralela, as dori sa il intreb pe domnul Tise daca premierul Boc aloca fonduri judetului Cluj in urma unor pretinse consultari cu cetatenii sau in urma unor discutii cu cei ce reprezinta judetul, intrucat acestia cunosc cel mai bine nevoile locale si au fost alesi pentru a dezvolta o viziune de guvernare locala.
Nu in ultimul rand, domnul Tise ii acuza pe primarii care vor sa isi renoveze primariile ca ar cheltui bani publici in mod eronat. Ii amintesc, in acest context, domnului presedinte ca primul lucru pe care domnia sa l-a facut la instalarea in functie a fost modernizarea din temelii a biroului in care lucreaza, desi acesta era functional. Ii solicit pe aceasta cale domnului Alin Tise sa aduca la cunostinta opiniei publice sumele de bani cheltuite in acest sens si motivele pentru care a trebuit sa modifice un spatiu care putea fi folosit fara probleme.
Presedintele Consiliului Judetean conduce judetul intr-o maniera comunisto-securista
Consilierul judetean, Mihai Szeplecan a prezentat in cadrul conferintei de presa modul ‘comunisto-securist’ in care presedintele Consiliului Judetean intelege sa gestioneze fondurile si sa le atribuie necesitatilor judetului. Szeplecan atrage atentia asupra alocarii banilor din cota de 20% la dispozitia Consiliului Judetean, din impozitul pe venit si a sumelor defalcate pentru comunele conduse de primarii liberali netinand cont de prioritatile comunelor ci de interesele membrilor PD-L din comuna sau de cele ale unor firme ‘de casa’. ‘In cadrul consiliului judetean exista cutuma ca in functie de numarul de consilieri ai partidelor sa existe un procent de alocare a sumelor. In cazul PNL, grup ce are 7 consilieri judeteni, procentul este in jur de 19%’. Mi s-ar fi parut normal ca grupul PNL sa decida pentru echivalentul cuvenit. Domnul Tise a alocat acesti bani, in procent de 19% insa a impartit sumele dupa cum a dorit dansul’ a explicat consilierul liberal. Pentru a exemplifica situatia, Szeplecan a dat drept exemplu cazul comunei Tureni, unde primarul depusese solicitare de alocare bani pentru extindere primarie si constructie pasarela metalica, insa pentru sedinta din 31 august este propusa spre alocare o suma de 1 miliard de lei vechi pentru reconstructie drumuri comunale. ‘La fel, in comuna Taga au fost alocati bani pentru reabilitarea drumului Nasal -Taga, insa primarul facuse solicitare pentru constructia caminului cultural. Mi se pare destul de clar ca in cazul comunelor conduse de primari PNL s-au tinut cont de criterii dictate de urechi pd-liste din comuna sau de firmele de casa ale PD-L si nu de necesitatile reale ale comunelor’ a afirmat Szeplecan in incheiere.
Dabaca un pilon important in istoria Transilvaniei
Alaturi de senatorul Marius Nicoara si deputatul Horea Uioreanu am participat la manifestarile din comuna.Alaturi de cei doi am luat parte si la slujbele din bisricile ortodoxe si greco catolice din comuna.
La fel ca si la Baisoara evenimentul a fost politizat excesiv singura diferenta ca de data aceasta culorile erau rosii.
Un moment de istorie:
Târgul D?bâca apare men?ionat pentru prima oar? în 1064, fiind format pe atunci din cetatea D?bâca ?i o localitate format? lâng? ea. În 1164 este men?ionat comitatul D?bâca ?i comitele de D?bâca, Leustachius, care va deveni c?petenia ??rii în 1176. Într-un alt document, datat 1166, este men?ionat Wido, fiu al comitelui de Dobuca. Din perioada 1214-1219 exist? ?i primele men?ion?ri ale cet??ii D?bâca ca ?i re?edin?? a comitatului.
Primele cercet?ri ale cet??ii apar?in din 1837 lui K. Hodor, urmate in 1942 de sondajul arheologic al lui K. Crettier si apoi de o cercetare arheologic? amanuntit? ini?iat? in 1964 de c?tre echipa lui Constantin Daicoviciu. Cetatea are forma inelar? ?i era format? dintr-un num?r de patru incinte fortificate, cu un diametru total de 600 m. Este a?ezat? pe teras? superioar? a V?ii Lonei si avea rolul de a men?ine controlul asupra drumului de transport al s?rii de la Sic la Poarta Mese?ului.
În lucrarea Gesta Hungarorum a cronicarului Anonymus, apare men?ionat ducatul lui Gelu ca întinzându-se de la Valea Some?ului pân? la Poarta Mese?ului. Cercet?rile arheologice nu putut au dovedi existen?a ducatului sau a unei popula?ii române?ti în zona cet??ii D?bâca. [8]
În 1068, la Chirale?, aproape de D?bâca, a avut loc lupta dintre regele Solomon al?turi de ducii Geisa ?i Ladislau împotriva pecenegilor condu?i de Osul ?i afla?i în retragere. Timp de o s?pt?mân? înaintea luptei Solomon ?i alia?ii s?i ?i-au ad?postit o?tirile la D?bâca (in urbem Dobuka), în a?teptarea apropierii du?manilor.
În 1279 regele Ladislau Cumanul al Ungariei va dona satele cet??ii D?bâca banului Micud de Severin, iar domeniul va r?mâne în proprietatea familiei acestuia. O alt? men?iune a satelor comunei avem din secolul XVIII, când acestea sunt incluse în domeniul Bon?ida al lui Gheorghe Bánffy, guvernator al Transilvaniei.
Garbaul petrece dupa 12 ani
Sambata au avut loc zilele comunei Garbau unde tanarul primar, Gheorghe Broaina dupa 12 ani timp in care nimeni nu s-a gandit la fii satului.Am participat impreuna cu domnul deputat Horea Uioreanu la aceasta actiune, unde a existat si un foc de arificii si o discoteca in aer liber dedicata tinerilor din comuna.
Baisoara zilele Minodorei
La evenimentul de la Baisoara au fost prezenti toti aghiotantii din structuri servili regimului portocaliu.De la consilieri judeteni la prefecti neperfecti, la sub prefecti si directorasi de un leu.
Impreuna cu doamna Mariana Pascu, presedinta organizatiei PNL Baisoara am asistat la o politizare fara precedent a unor zile a comunei care sincer sa fiu nu isi are rostul vara.
Loading ...